Sektor Floresta

Alarmingmente, kobertura florestal Timor-Leste tun ba 1.7% kada tinan, taxa ida-ne’ebé aas liu iha Ázia. Área sira ne’ebé iha ai-laran barak la iha tan, no maizumenus rai sira ne’ebé ema hela iha rai-li’ur bolu nu’udar Moises nia rai, no hela-fatin sira ne’ebé namkari iha rai-luan sira, no mós área sira ne’ebé kahur ho ai-laran maran, toos Agrikultura sira ne’ebé la’o bá-mai, du’ut no ai-laran sira ne’ebé ema hela iha aldeia sira uza atu sustenta sira-nia moris.

Komunidade rurál sira kompostu husi 70% populasaun Timor-Leste no sira nafatin depende maka’as ba ai-laran ba kombustivel, ai-sunu konstrusaun, ai-han, ai-moruk tradisionál, no produtu ai-laran barak ne’ebé la-timber. Sidadaun Timor-Leste hotu-hotu depende ba ai ba kombustivel no uma: fornesimentu ai-sunu no konsumu nu’udar asuntu ne’ebé iha signifikadu Nasionál, reprezenta parte importante ida husi orsamentu Nasionál enerjia no ligasaun ho seguransa ai-han, nutrisaun no saúde no jestaun florestal.

Nune’e mós, iha tempu hanesan, importasaun husi Indonézia ne’ebé la sustentavel, ou liu husi kolleita ne’ebé la sustentavel husi espésie sira hanesan teak no malogany. Floresta nativa uitoan de’it iha Timor-Leste bele asesu nafatin ba produsaun ai komersiál. Presiza aumenta tan rekursu kuda ai-oan komersiál atu responde nesesidade rai-laran nian ba ai no oferese oportunidade ba esportasaun ba merkadu rejionál sira. Indústria prosesamentu ai ne’ebé iha sei nafatin báziku no barak liu mak la efisiente.

Floresta deskreve ona hanesan “haluha” sub-sektor iha Timor-Leste maibé setór ne’e iha kapasidade atu aumenta Empregu ba ema rurál sira (espesialmente ba foin-sa’e sira), restaura fali Ambiente, hasa’e rendimentu rurál sira no iha tempu naruk hetan rendimentu exportasaun husi produtu ai-hun no ai-oan sira. Maske disponibilidade rai no adekuasaun kondisaun ne’ebé sei buras, to’o agora la iha esforsu ida atu implementa projetu ai-laran ne’ebé signifikativu, iha nasaun laran tomak, ho baze iha parseria entre rai-na’in sira iha nivel aldeia, Governu no setór privadu. Parseria hanesan ne’e presiza vizaun longu-prazu, ho horizon maizumenus tinan 30. Nune’e mós, oportunidade sira mosu atu kuda ai-hun iha área ne’ebé la asesivel ba karbonu sekuester ne’ebé bele fa’an iha merkadu globál

Felizmente, entrevistas no konsultas ho interveniente sira ho interese iha Florestas ne’e pozitivu tebes, hodi simu apoiu EIB potensiál ba setór ne’e.